Tort de mere cu crema de zahar ars. Delicios. Nedietetic. Delicios.
Va tentez astazi cu cel mai bun desert: tort de mere cu crema de zahar ars. Dupa parerea mea, nu exista ceva mai bun, cu conditia sa va iasa bine crema de zahar ars. Evident, in timp, va veti da seama ce inseamna sa va reuseasca un astfel de tort.
Ingrediente:
a. 6 linguri de zahar pentru ars
b. 1Kg de mere, usor acrisoare (nu folositi golden); e de preferat sa alegeti niste mere locale, aromate, 50 g unt, 2 linguri de zahar, scortisoara;
b. 2 linguri de zahar, 5 oua intregi, 500 ml lapte, esenta de vanilie – pentru crema de zahar ars
c. 4 oua, 4 linguri de zahar, 4 linguri de faina, esenta de vanilie (sau altele, dupa gust) – pentru blatul de pandispan (puteti sa-l faceti si din 5 oua – caz in care vor fi 5 linguri de zahar si 5 linguri de faina).
d. 500 grame de frisca sau ingrediente pentru o cantitate similara – eu am folosit 3 pachete de spuma de frisca, un pachetel de intaritor de frisca si 450 ml lapte
Prepararea
In primul rand aveti nevoie de o cratita emailata (nu folositi teflonate ca se vor deteriora). In aceasta cratita, care trebuie sa aiba un diametru de 20-25 cm si o inaltime de minim 15 cm, ardeti cele 6 linguri de zahar, pe aragaz. Ce inseamna “ardeti cele 6 linguri de zahar”? Pai, adaugati in cratita cele 6 linguri de zahar, o puneti pe foc si mestecati usor cu o lingura de inox (sunt bune si cele de lemn, insa, vor ajunge negre in timp, plus ca se curata foarte greu zaharul de pe ele). Focul trebuie sa fie moderat, nu foarte tare. Zaharul trebuie sa se topeasca si sa devina un lichid subtire si maroniu. Cand a ajuns la acest nivel, se ia cratita de pe foc si cu grija, se imbraca peretii cratitei cu acest lichid. Pe masura ce rasuciti cratita, zaharul se va lipi de peretii vasului. Ideea e sa aveti o cratita imbracata complet in zaharul ars. Aveti grija insa ca temperatura zaharului este una incredibila si nu vi-l doriti pe maini, pentru ca nu se va lua de acolo decat cu piele cu tot. Dupa ce ati imbracat cratita in zaharul ars, o lasati sa se raceasca, intr-o incapere cu o temperatura potrivita – in sensul ca nu trebuie sa ajunga dintr-o data la o temperatura foartye scazuta, trebuie sa se raceasca treptat.
Dam drumul la cuptor intre timp, la un foc potrivit sa se incaleaza. La o temperatura de 170-175 grade.
In timp ce se raceste zaharul ars, preparam compozitia de crema de zahar ars, in sensul ca intr-un vas inalt pentru mixer, turnam 500 ml lapte, adaugam cele 5 oua si cele 2 linguri de zahar si batem spuma cu mixerul, la o viteza medie (cam 5 minute). Lasam sa se odihneasca un pic. INtre timp ar trebui sa observam ca zaharul nostru din cratita incepe sa crape usor. Cand incepe sa crape (veti auzi cand se intampla, sau puteti verifica) este timpul sa va apucati de treaba.
Taiati merele in doua, curatatile de coaja si de samburi. Puneti in fiecare jumatate cate un bob de unt si lipiti jumatatile in cratita, doua cate doua, reconstituind marul. Nu va faceti griji daca nu or sa stea toate. Nu se intampla nimic daca se mai apleaca cate o parte. Puneti apoi in fiecare “mar” asamblat un pic de praf de scortisoara si un pic de zahar, cam cat luati in varful degetelor.
Dati cratita cu merele la cuptor pentru cca. 15 minute. Cand se apropie de incheierea celor 15 minute, mai bateti 2 minute crema de zahar ars. Scoate cratita cu merele din cuptor si adaugati compozitia pentru crema de zahar ars. Lasati la cuptor pentru cca. 25 minute, la acelasi foc.
Cu 10-15 minute inainte de a se epuiza timpul de coacere al cremei de zahar ars, va apucati de blatul de pandispan, caci el urmeaza.
Pentru blatul de pandispan, separam albusurile de galbenusuri. Batem albusurile spuma, adaugand trepatat zaharul (cate o lingura la un minut), mixand in continuu, pana se topeste zaharul si compozitia capata o consistenta buna, astfel incat, daca aplecam castronul nu mai are vreo tendinta de curgere. Un mic secret la baterea albusurilor este adaugarea de la inceput a cca. 20 ml apa calduta (nu fierbinte). Dupa ce am obtinut albusul spuma, trecem la galbenusuri. Punem un praf de sare, esenta de vanilie (sau orice alt timp de esente, insa nu exagerati cu cantitatea, in sensul ca daca adaugati esente lichide, daca folositi o cantitate mare, cand vom amesteca cu albusurile e posibil sa se taie compozitia, deci, esenta sa fie limitata ca si cantitate). Frecam albusurile bine, cca 3-5 minute. Turnam apoi galbenusurile peste albusuri si de data asta, folosind o lingura de lemn, amestecam foarte usor, insa trebuie omogenizata bine compozitia. Miscarea de amestecare trebuie sa fie usoara, altfel compozitia se taie. Dupa ce am omogenizat totul, adaugam faina, cate o lingura, dupa care amestecam la fel de usor. Procedam in continuare pana epuizam cele 4 linguri de faina si obtin un amestec omogen, pufos. Amestecul de pandispan trebuie sa fie in continuare destul de consistent, in sensul ca nu trebuie sa se fluidizeze si sa-si pastreze destul de bine vascozitatea albuselor batute.
Dupa trecerea celor 25 de minute de coacere a cremei de zahar ars, scoatem cratita din cuptor si adaugam compozitia de pandispan. Dam la cuptor, la aceeasi temperatura pentru cca. 30 minute.
Acum, in legatura cu cele 25 de minute pentru crema de zahar ars. Este posibil ca unele cuptoare sa fie mai altfel, de aceea este bine sa verificati crema de zahar ars daca este facuta sau nu. Scoateti un pic cratita din cuptor si apleacati-o usor. Daca nu curge, este facuta, daca pare lichida, inseamna ca mai trebuie tinuta la cuptor un timp, 5 – 10 minute.
Dupa ce s-a copt si pandispanul, scoatem cratita din cuptor si o lasam sa se raceasca treptat (nu brusc ca altfel se desumfla pandispanul). Cand scoateti cratita din cuptor, sa va asigurati ca aveti o temperatura potrivita in bucatarie, altfel pandispanul se lasa (este valabil ori de cate ori facem pandispan, chec, etc ).
In timp ce se raceste cratita, noi preparam frisca, daca nu cumparam una gata preparata (insa, nu va sfatuiesc sa luati tuburi de frisca, n-are gust si se lasa, nu rezista mai mult de 2 ore). Eu prefer sa fac spuma de frisca (pare ciudat si chimical, insa, credeti-ma este mai putin chbimic decat orice alt tip ce frisca din comert, in sensul ca cel putin aceasta compozitie are niste prafuri si restul lapte, pe care-l banuim mai aproape de naturalul cautat. Ma rog, sa revenim. Deci, exista niste plicuri in comert de spuma de frisca. Noi vom folosi 3 (sunt plicuri de la Dr. Oetker). Turnam cele 3 plicuri intr-un vas inalt, adaugam pliculetul de intaritor de frisca si laptele (450 ml). Batem cu mixerul, un minut la o viteza medie si apoi 3 minute la viteza mare. Obtinem o frisca consistenta si care isi va pastra consistenta zile intregi. Daca ne place, putem s-o si aromam (un pic de esenta de rom, sau altfa, dupa preferinta). Punem frisca la rece.
Cand cratita s-a racit complet, punem deasupra ei o tava rotunda (cu un diametru un pic mai mare si de preferat sa aiba niste pereti usor ridicati, pentru ca se va scurge siropul de la crema de zahar ars. Merge si o farfurie, insa, trebuie sa va asigurati ca nu o sa va curga siropul prin casa. Punem tava peste cratita si rasturnam tortul pe tava. Lasam cratita peste tava si bagam totul la frigider, pentru 2 ore. Dupa cca. 2 ore (n-are importanta daca sunt 2 sau 3) scoate cratita si lasam tortul descoperit in frigider (va asigurati ca nu aveti in frigider salata de vinere cu ceapa sau alte mancaruri de genul, pentru ca tortul va capata o puternica aroma de ceapa). Lasam de pe o zi pe alta tortul la frigider si frisca la locul ei. A doua zi, ornam tortul cu frisca, comform imaginatiei si indemanarii fiecaruia.
Pentru ornament, eu am folosit ciocolata rasa (am ras cu razatoarea direct pe tort ciocolata – nu se intampla nimic daca nu ajunge uniform pe tort, ii da chiar un aer natural. Se poate servi tortul imediat, insa cel mai bun va fi abia a treia zi de la creare, cand pandispanul va absorbi integral siropul de la crema de zahar ars.
Pofta buna!